CAPITOLUL I
Norme de igienă referitoare la zonele de locuit

Art. 1. - Terenurile destinate amplasării şi dezvoltării localităţilor trebuie să asigure protecţia populaţiei împotriva surpărilor şi alunecărilor de teren, avalanşelor şi inundaţiilor, emanaţiilor sau infiltraţiilor de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, poluării mediului, să dispună de posibilităţi de alimentare cu apă, de îndepărtare şi neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate şi a reziduurilor, precum şi de dezvoltare normală a zonei verzi, de recreere şi odihnă.
Art. 2. - Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. Distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.
Art. 3. - La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele următoarelor dotări tehnico-edilitare:
a) platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (în cazul în care nu au fost prevăzute camere speciale de depozitare în interiorul clădirii); suprafaţa de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomandă proiectarea şi amenajarea de platforme prea mari, care implică ocuparea unor suprafeţe de teren cu alte destinaţii (spaţii verzi etc.) şi care pot genera uşor disconfort şi insalubritate; platformele se vor amenaja la distanţe de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinţe şi pot fi cuplate cu instalaţii pentru bătut covoare;
b) spaţii amenajate pentru jocul copiilor, luându-se în calcul câte 1,3 m2 teren de fiecare locuitor;
c) spaţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zona respectivă, situate la distanţe de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spaţii sunt interzise activităţile de reparaţii şi întreţinere auto;
d) zone verzi de folosinţă generală, luându-se în calcul minimum 2-2,2 m2 teren/locuitor (în afara parcurilor publice).
Art. 4. - Unităţile de mică industrie, comerciale şi de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează în clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada locuinţei şi perimetrul unităţii. Pentru unităţile susmenţionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare.
Art. 5. - La parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unităţi comerciale şi de prestări servicii, precum şi camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spaţii gospodăreşti - anexe ale locuinţelor (garaje, spălătorii, uscătorii etc.), cu condiţia ca acestea să nu constituie, prin funcţionarea lor, riscuri pentru sănătatea populaţiei sau să nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura măsurile şi mijloacele necesare pentru limitarea nocivităţilor, astfel ca acestea să se încadreze în normele din standardele în vigoare. În interiorul clădirilor cu mai multe locuinţe se pot amenaja, în cadrul acestora, mici unităţi de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condiţia să nu producă riscuri pentru sănătate sau disconfort.
Art. 6. - Zonele necesare odihnei şi recreerii se amplasează în locuri care prezintă cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: păduri, suprafeţe de apă, relief variat şi altele. În zonele de odihnă şi recreere se interzice amplasarea:
a) întreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomot, vibraţii sau impurifică apa, aerul, solul;
b) unităţilor zootehnice;
c) unităţilor de transporturi;
d) staţiilor de epurare a apelor uzate şi a depozitelor controlate de deşeuri solide.
Art. 7. - În cadrul amenajării şi dotării zonelor destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:
a) instalaţii de alimentare cu apă potabilă;
b) W.C.-uri publice şi locuri pentru colectarea deşeurilor;
c) colectarea şi îndepărtarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a căror construcţie şi exploatare să evite poluarea factorilor de mediu.
Art. 8. - Între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot şi vibraţii, şi teritoriile protejate învecinate, se asigură zone de protecţie sanitară. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înţelege: zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţiile social-culturale şi medicale, precum şi unităţile economice ale căror procese tehnologice necesită factori de mediu lipsiţi de impurităţi.
Art. 9. - Nocivităţile fizice (zgomot, vibraţii, radiaţii ionizante şi neionizante), substanţele poluante şi alte nocivităţi din aerul, apa şi solul zonelor locuite nu vor putea depăşi limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare.
Art. 10. - Zonele de protecţie sanitară se stabilesc, ca formă, mărime şi mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.
Art. 11. - În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele minime de protecţie sanitară, recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare, sunt următoarele:
   - Ferme de cabaline                                             ...    100 m
- Ferme de îngrăşătorii de taurine, până la 500 de capete ... 200 m
- Ferme şi îngrăşătorii de taurine, peste 500 de capete ... 500 m
- Ferme de păsări, până la 5.000 de capete ... 500 m
- Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexe
avicole industriale ... 1.000 m
- Ferme de ovine ... 100 m
- Ferme de porci, până la 2.000 de capete ... 500 m
- Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete ... 1.000 m
- Complexe de porci cu peste 10.000 de capete ... 1.500 m
- Spitale veterinare ... 30 m
- Grajduri de izolare şi carantină pentru animale ... 100 m
- Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor ... 500 m
- Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de
origine animală ... 300 m
- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd,
în funcţie de mărimea unităţilor zootehnice deservite ... 500 m
- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin ... 1.000 m
- Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de
porcine, sub 10.000 de capete ... 1.000 m
- Cimitire de animale, crematorii ... 200 m
- Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti ... 300 m
- Staţii de epurare a apelor uzate industriale ... 200 m
- Paturi de uscare a nămolurilor ... 300 m
- Câmpuri de irigare cu ape uzate ... 300 m
- Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise
pentru fermentarea nămolurilor ... 500 m
- Depozite controlate de reziduuri solide ... 1.000 m
- Camere de tratare biotermică a gunoaielor ... 100 m
- Crematorii orăşeneşti de gunoi ... 1.000 m
- Autobazele serviciilor de salubritate ... 200 m
- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport ... 50 m
- Cimitire ... 50 m.

Aceste unităţi se vor amplasa în afara arterelor de mare circulaţie, respectându-se aceleaşi condiţii de distanţă. Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.
Art. 12. - Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substanţe poluante (plumbul şi compuşii de plumb, fluorul şi compuşii săi, pesticide greu degradabile etc.), pot fi vătămătoare pentru om sau animale.
Art. 13. - În interiorul zonei de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere şi intervenţie.
Art. 14. - Obiectivele economice care, prin natura activităţii lor, pot polua atmosfera şi pentru care nu există mijloace tehnice eficace de reţinere a poluanţilor şi de reducere a emisiilor, se amplasează în zonele destinate industriilor poluante.
Art. 15. - Unităţile care, prin specificul activităţii lor, necesită protecţie specială (spitale, centre de sănătate, creşe, grădiniţe, şcoli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa în aşa fel încât să li se asigure o zonă de protecţie de minimum 50 m faţă de locuinţe, de arterele de circulaţie sau de zonele urbane aglomerate.
Art. 16. - Adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine şi 5 capete bovine) se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.
Art. 17. - Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibraţii şi dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se vor face în aşa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m înălţime de sol, să nu depăşească 50 dB (A) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB (A) faţă de valorile din timpul zilei.
Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35 dB (A) şi curba de zgomot 30 în timpul zilei; în timpul nopţii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB (A) faţă de valorile din timpul zilei.
Pentru şcoli (săli de clasă) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul clasei cu ferestrele închise, să nu depăşească 35 dB (A) şi curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii şi pentru alte unităţi de învăţământ şi biblioteci.
Art. 18. - Parametrii sanitari care trebuie să fie respectaţi la proiectarea şi execuţia locuinţelor sunt:
   - Suprafaţa minimă a unei camere      = 10 m2
- Suprafaţa minimă a bucătăriei = 5 m2
- Înălţimea sub plafon = 2,60 m.

                                         SUPRAFEŢELE MINIMALE
pentru apartamente în clădiri cu mai multe locuinţe sau locuinţe individuale

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Persoane/ Camere/ Cameră Loc Încăperi Spaţii de Suprafaţa Suprafaţa
familie locuinţă Dormitoare de zi pentru Bucătărie sanitare depozitare utilă construită
servit
masa
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(nr.) (nr.) (m2) (m2) (m2) (m2) (m2) (m2) (m2) (m2)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 1 - 18 2,5 5 4,5 2 37 58
2 2 12 18 3 3 4,5 2 52 81
3 3 24 18 3 5,5 6,5 2,5 68 104
4 3 26 19 3,5 7 6,5 3,5 76 117
5 4 38 20 3,5 7 7,5 4 91 139
6 4 40 21 4,5 8 7,5 4,5 97 148
7 5 50 22 5 8 9 5 111 170
8 5 52 22 6 8 9 5,5 114 175
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Încăperile principale de locuit şi bucătăriile trebuie prevăzute cu deschideri directe către aer liber - uşi, ferestre -, care să permită o ventilaţie naturală suficientă.
Iluminatul natural în centrul camerelor principale şi al bucătăriei trebuie să fie suficient pentru a permite, în zilele senine, activităţile normale fără a se recurge la lumina artificială.
Ventilaţia naturală trebuie asigurată prin prevederea prizelor de aer exterior, prin evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural şi prin păstrarea liberă a unui spaţiu de 1 cm sub uşile interioare.
Ghenele tehnice şi toboganul de deşeuri solide se izolează acustic şi se prevăd cu posibilităţi de acces pentru curăţare şi decontaminare periodică.
Pereţii, planşeele şi puţul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor şi vibraţiilor.
Sistemul de încălzire trebuie să asigure temperatura minimă medie de 18▫C, cu diferenţe în funcţie de utilizarea încăperii:
   - baie, W.C.        - 22▫C;
- cameră de zi - 20▫C;
- dormitoare - 18▫C.

Art. 19. - Împărţirea interioară trebuie să satisfacă următoarele condiţii:
- să permită circulaţia comodă a copiilor, persoanelor în vârstă şi handicapate, prin culoare de minimum 1,20 m lărgime, să nu existe trepte inutile între camere, planuri înclinate, să fie iluminat suficient etc.;
- să asigure separarea pe funcţiuni, împotriva propagării zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;
- să izoleze camerele de locuit de încăperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri, vapori;
- să permită deschiderea comodă a uşilor interioare.
Băile şi W.C.-urile nu vor fi amplasate deasupra camerelor de locuit.
Finisajele interioare şi dotările cu echipamente nu trebuie să creeze riscuri de accidente.
Art. 20. - Materialele folosite în construcţia, finisarea şi dotarea locuinţelor se aleg astfel încât să nu polueze aerul interior, cu atenţie la formaldehidă, azbest şi radon, şi să asigure izolarea higrotermică şi acustică corespunzătoare; o atenţie deosebită este recomandată la proiectarea şi construcţia blocurilor de locuinţe, în ceea ce priveşte orientarea camerelor faţă de vânturile dominante, de curenţii locali de aer, care se produc în ansamblurile de construcţii înalte, şi faţă de însorirea maximă din timpul verii; se recomandă izolarea acustică a fiecărei camere faţă de camerele învecinate din aceeaşi locuinţă, faţă de locuinţele învecinate şi faţă de zgomotul produs de instalaţiile aferente locuinţei sau clădirii.

Ultima actualizare (Joi, 12 Noiembrie 2009 13:30)